Civilizatia azteca

Aztecii este un termen general destul de cuprinzător utilizat pentru a defini mai multe populaţii precolumbiene mezoamericane din partea centrală a Mexic-ului de azi. De cele mai multe ori termenul de azteci este coroborat cu populaţia dominantă din Imperiul Aztec a cărui extindere temporală a început în 1248, odată cu fondarea sa, fiind practic terminată în 1521, datorită cuceririi Mezoamericii de către conchistadorii spanioli. Câteodată termenul de azteci se referă exclusiv la populaţia Mexica, fondatorii oraşului fanion al Imperiului aztec, Tenochtitlan. Câteodată, termenul de azteci este privit într-un sens mult mai larg, incluzând, alături de populaţia Mexica, populaţiile Tezcoco şi Tlacopan, aliaţii acestora în construirea acelui imperiu de mari dimensiuni, cunoscut ca Imperiul aztec, a cărui expansiune maximă a acoperit secolele al 14-lea, al 15-lea şi o parte din secolul al 16-lea. În sfârşit, cuvântul azteci se poate referi la întreg grupul de populaţii Nahua sau Nahuatl.
Acest articol se referă la populaţia sau populaţiile pre-columbiene care au fondat Imperiul Aztec, de fapt o federaţie de trei oraşe-state, care controla o suprafaţă apreciabilă, a cărei maximă întindere era cuprinsă între Oceanul Pacific şi Golful Mexic. Pentru vorbitorii limbii Nahuatl, atât cei pre-columbieni, post-columbieni şi cei contemporani, vedeţi articolul despre populaţia Nahuatl.

Denominare

Aztecatl - Aztlan - Aztec
În Nahuatl, limba nativă, originară, a populaţiilor Mexica, Aztecatl semnifică "cineva care (pro)vine din Aztlan". În 1810, geograful, naturalistul şi enciclopedistul german Alexander von Humboldt a propus utilizarea modernă a termenului de "Aztec", ca un termen colectiv aplicat tuturor populaţiilor conectate prin comerţ, obiceiuri, religie şi limbă cu statul şi populaţia Mexica, respectiv, mai târziu, prin extensie la Imperiul Aztec tărziu (1428 - 1521), tuturor populaţiilor legate de Tripla Alianţă Aztecă. În 1843, odată cu publicarea lucrării istoricului american William H. Prescott, Cucerirea Mexicului (conform originalului, The Conquest of Mexico), termenul de aztec a fost adoptat de întreaga lume ştiinţifică, inclusiv de istoricii mexicani, care vedeau în particular în adoptarea denumirii o modalitate limpede de a distinge locuitorii Mexicului pre-columbieni de cei ai secolului al 19-lea. Utilizarea termenului este un subiect de discuţii aprinse astăzi, termenul "Mexica" devenind din ce în ce mai frecvent termenul standard.[1]
[modifică]Mexica şi Aztec
Conform unei surse păstrate până astăzi, Aubin codex, şapte triburi Nahua locuiseră în Aztlan sub conducerea unei elite puternice. Apoi, la un moment dat, cele şapte triburi au început pe rând să părăsească Aztlan-ul originar (despre a cărui locaţie există discuţii înfocate), în căutare de noi pământuri. Ultimul trib care a părăsit vatra Aztlan a fost populaţia sau tribul Mexica, conduşi de preotul acestora, "Huitzil". Aubin Codex relatează că după părăsirea Aztlan-ului, zeul Huitzilopochtli a ordonat poporului său să nu se identifice vreodată ca Azteca, întrucât acesta era numele foştilor conducători ai acestora. În schimb, ei se vor numi Mexìcâ.

Conchistadorii spanioli se refereau la aceştia ca fiind "Mexicas". În Mexic, arheologii şi muzeele folosesc, de asemenea, termenul Mexicas. Majoritatea populaţie în interiorul sau în afara Mexicului se referă la aceste populaţii folosind termenul de azteci. În aceste serii de articole, termenul "Mexica" este utilizat pentru a se referi la toate populaţiile Mexica înaite de formarea Triplei Alianţe Aztece, dată după care (1428) termenul de "Aztec" - "azteci" este utilizat pentru a se referi la toţi cei care se aflau sub "umbrela" Triplei Alianţe.
[modifică]Mexica
Mexìcâ (API: /meʃiʔkaʔ/) este un termen care este astăzi perceput ca fiind de origine incertă. Diferite etimologii au fost propuse. Printre acestea vechiul cuvânt din Nahuatl pentru soare, numele unuia dintre liderii lor, Mexitli sau chiar un anumit tip de buruiană ce creşte în lacul Texcoco. Savantul mexican Miguel León-Portilla a sugerat că ar fi derivat din mexictli, "buricul Lunii", cuvânt compus din cuvintele Nahuatl metztli (Lună, astru ceresc) şi xictli (buric). Alternativ, conform altor opinii, mexictli ar putea însemna "buricul [agavei numită] maguey" (denumire binomială, en Agave americana) folosind cuvântul metl şi particula locativă "co". Alte surse indică ca o posibilă origine a numelui numele unei plante, Mexitli (planta care creşte în jurul lacului Texcoco), întrucât la data venirii populaţiei Mexica în bazinul văii Mexico de astăzi, singurul loc unde le era îngăduit să se stabilească ar fi fost insula, pe care mai târziu a fost construit oraşul Tenochtitlan. Întrucât iniţial populaţiei Mexica i se interzisese dreptul de vânat şi de pescuit în apele lacului, singura sursă de mâncare la începutul colonizării insulei ar fi fost această plantă, care este comestibilă şi nutritivă, fără a fi însă şi atractivă. Ca atare, conform acestei interpretări, "Mexica" ar fi originat din mexìcatl, desemnând "oamenii buruienilor".
sursa: ro.wikipedia.org